What the fuck ?

Azi n-avea chef de ore. Azi, de fapt, n-avea chef de nimic, decat sa stea si sa...sa priveasca cum soarele statea mandru pe cer. Mai erau trei ore si putea pleca. Doar trei ore nenorocite, in care ea avea sa-si piarda rabdarea, caci statea pe acoperis de-o ora si ceva.
Avea langa ea doua doze de bere, una bauta, una deschisa, probabil pregatita. Alice isi stramba slab buzele si se aseza pe marginea acoperisului, cu picioarele in gol. Se uita lung, ganditoare in jos si-apoi isi ridica privirea catre oras, caci il puteai vedea extrem de bine de-acolo de sus.
Ofta prelung, trecandu-si limba peste buzele rozalii si-si de-te finut parul de pe umeri, intinzand lent mana catre doza proaspat deschisa.

Spoiler:

Am deschis uşa de la acoperiş, intrând în fugă acolo şi închizând-o după mine cu o cheie. M-am lipit de suprafaţa rece a uşii, oftând fericit şi am auzit nişte bătăi violente în ea şi nişte persoane ce-mi strigau numele. O stropisem pe directoare cu vopsea roz şi apoi am scuipat-o, crezând că era o colegă. ŞI aşa m-am ales cu toţi profesorii pe urma mea, înnebuniţi.
Am văzut o fată cu părul blond, stând pe marginea acoperişului şi nu mi-a trebuit mult pentru a realiza că era Alice. M-am apropiat de ea şi mi-am privit tricoul plin de vopsea albastră şi, ce să mai, eram plin de lichidul ce părea a se întări. Însă tot bine arătam. M-am aşezat lângă ea, zâmbind.
- Salut, ce faci? am întrebat, plin de viaţă.

Auzi paşi, cuvinte, strigăte. Nu dădu atenţie, luând până la urmă doza de bere. Se holbă la ea şi luă o gură zdravănă, strâmbându-şi după buzele într-un mod tipic ei. Cineva se apropia de ea, îşi dădu seama după sunetul provocat al paşilor. Îşi întoarse privirea albăstruie către 'vinovat' şi îşi arcui o sprânceană când observă că nu era nimeni altul, decât Erik. Era plin de vopsea. Acum ce mai făcuse? Se încruntă şi lăsă doza de bere lângă ea, totuşi schiţând un zâmbet mic.
- Bună. Erm, stăteam, sau mă rog...ceva de genul. Ce-ai făcut de eşti pătat de vopsea? îl întrebă imediat, trăgând aer adânc în piept pentru a se calma.

- Păi, de unde aş putea începe? am spus, ciufulindu-mă părul, pătându-l cu vopseaua de pe mână. Eu şi cu clasa mea trebuia să vopsim nu - ştiu - ce pentru un proiect al şcolii. Şi, din greşală, am pătat-o pe directoare când a venit să verifice cum ne-am descurcat. Desigur, nu ştiam că era directoarea şi credeam că era un coleg tâmpit, aşa că am şi scuipat-o. Apoi a început să mă alerge cu mai mulţi profesori din şcoală, am spus, ridicând din umeri.
Mi-am trecut mâna peste obrazul stâng, murdărindu-mă de faţă cu acea culoare blestemată.
- Fir-ar! am înjurat, strâmbându-mă.

- Eşti aşa un copil! îi zise blonda amuzată şi clătină din cap. Ar trebui să-ţi faci o baie, să ştii. Te-ai murdărit şi în păr, îngână Alice, surâzând delicat şi dulce, apoi se ridică, scuturându-şi pantalonii scurţi. Îl atinse uşor pe piept cu vârful degetului, doar pentru a-şi da seama dacă vopseaua era sau nu uscată. Şi din păcate, era. Vi pe la mine? îl întrebă deodată, în timp ce lua dozele de bere de pe jos şi se pregătea să la arunce în jos, în niciun caz să se ducă la vreun coş de gunoi.

- Cum să mă spăl dacă mă urmăreau profesorii? am întrebat, zâmbind - şi ce zâmbet minunat era! Păi, sigur, având în vedere că toţi profii sunt la ore şi nu mă pot urmări, am acceptat.
M-am ridicat de pe jos uşor şi mi-am trecut iarăşi mâinile prin păr, murdărindu-mă şi mai rău. Am scrişnit din dinţi, enervat.

Aruncă liniştită dozele, apoi se întoarse vioaie către el. Îi făcu semn s-o urmeze, iar ea se întoarse finuţ, punând piciorul pe scara ce ducea jos, dar în spatele liceului. Începu să coboare cu grijă, evitând să privească în jos. Ce fricoasă mai era! Da, îi era frică de înălţimi, dar reuşea totuşi să nu arate teama aceasta.
Îşi strâmbă slab buzele când ajunse jos, aşteptându-l pe Erik. Se uită în jurul ei, nu era nici urmă de student sau profesor, aşa că răsuflă uşurată. Hai mai repede, îi zise fata şi-ncepu să se legene de pe-un picior pe altul.

Am coborât repede treptele şi am ajuns lângă Alice. Mi-am văzut reflexia într-o oglindă spartă şi m-am speriat. Arătam precum un băştinaş sau un om ce făcea parte dintr-un trib.
- Vai, ce oribil! Frumosul de mine arată nasol, am îngânat, zâmbind. Sper să nu stai departe căci îmi e ruşine să merg pe stradă cu faţa pătată astfel, am spus, aranjându-mi părul astfel încât să-mi acopere cât mai mult din faţă.

Alice surâse amuzată de reacţia lui. Îl ciufuli şi-apoi îl luă de mână, îndreptându-se cu paşi grăbiţi spre ieşirea din curtea liceului. Nu stau departe, dar vom lua un taxi dacă nu vrei să fi văzut. îi spuse fata şi zâmbi blândă, dulce, în timp ce oprea un taxi din mers.
Schimbă câteva vorbe cu şoferul, care părea tare amuzat de spusele ei, apoi intră în maşină, trăgându-l pe Erik după ea.

- O idee perfectă, am spus când ne-am urcat în taxi. Dacă vrei, plătesc eu.
Taxiul mergea cu rapiditate şi am observat cum ea încă mă mai ţinea de mână, inconştient şi nu puteam nega că nu îmi plăcea. Era minunat chiar. Am zâmbit şi am observat că geamurile erau fumurii, acest lucru făcându-mă să-mi lărgesc zâmbetul. Măcar aşa nu mă vedea nimeni.

- Ce noroc pe tine, surâse Alice când îşi dădu seama că geamurile erau fumurii. Îl ţinu strâns de mână, fiind conştientă de asta. Îi plăcea senzaţia că-l ştia aproape de ea. Îşi întoarse privirea către Erik, auzind vocea şoferului. Plătesc eu, îi spuse blonda vioaie şi scoase portofelul, dându-i banii şoferului destul de repede, timp în care se pregătea să iasă din maşină.

- Da, da, sunt extrem de norocos! am exclamat, sărind din maşină şi trăgând-o pe Alice după mine.
Eram într-un cartier luxos al oraşului şi am privit casele şi blocurile din jurul meu, zâmbind şi mi-am lăsat faţa în jos, ascunzându-mi faţa.
- Ne putem grăbi, te rog? am spus rapid.

- Nu te vede nimeni, fi calm. Toţi, la ora asta, au alte preocupări! îi spuse amuzată Alice şi-l trase după ea. Se îndreptă spre un bloc cu paşi vioi, energici, în timp ce-l privea cu coada ochiului pe Erik.
Când ajunse la intrarea în bloc, deschise uşa şi intră repede, desigur, luându-l pe şaten după ea. Îşi scoase cheile de la apartament din geantă, începând să se joace cu el, în timp ce se apropia de lift.

Am intrat în lift amândoi şi am strâns-o de mână, neplăcându-mi să merg cu aceste aparate. De obicei, mergeam pe scări, dar de această dată voiam să fac o excepţie fiindcă eram plin de vopsea.
- Cred că am vopsea şi pe sub haine, am bombănit enervat.

- Atunci voi sta cu tine-n baie, ridică fata - dar jucăuşă - din sprâncene şi surâse uşor, timp în care ieşea din lift. Se apropie de uşa ei, una neagră, şi băgă cheia, deschizând-o după un minut sau ceva de genul. Îl pofti pe Erik în apartament, bucuroasă că lăsase curat înainte să plece la liceu. De obicei, nu făcea curat.
După ce băiatul intră, păşi şi ea înăuntru, închizând uşa după ea. Se uită în jurul ei, descălţându-se şi-apoi porni vioaie către living. Deşi era într-un apartament, locuinţa era spaţioasă şi mobilată cu bun gust.

M-am descălţat la intrarea în apartament, lăsându-mi tenişii acolo şi am urmat-o pe Alice în living, privind în jurul meu. Era un aprtament frumos mobilat şi spaţios.
- Frumos apartament. Dar unde este baia? am întrebat, ciufulindu-mi părul şi zâmbind strâmb.
Vopseaua se uscase şi începea să mă deranjeze destul de tare pe faţă.

- Direct aici, îi arăta Alice baia, deschizând uşa. Era o baie încăpătoare, fiind mobilată într-un stil plăcut, vintage. Se duse şi îi dădu drumul la apă, făcându-i semn să-şi dea jos tricoul, timp în care ea scotea un prosop dintr-un dulăpior.
Erm, dacă ai nevoie de ceva, mă strigi, îi spuse blonda şi afişă un zâmbet finuţ, dând să iasă din încăpere.

Mi-am scos tricoul, aruncându-l pe jos şi m-am întors înspre Alice, ce dorea să iasă din baie - care era mobilată în stilul vintage, plăcut mie. Am prins-o de mână înainte de a ieşi, trăgând-o înapoi.
- Nu ai spus că o să mă ajuţi? am întrebat, afişând un zâmbet viclean.

Înainte de a ieşi din baie, Erik o prinse de mână şi-o trase de mână. Îşi arcui o sprânceană întrebătoare, privindu-l atentă, timp în care trase aer adânc în piept.
- Glumeam şi eu! Adică, mmph, dacă tu chiar vrei, se uită ea pe pereţi, schiţând un zâmbet micuţ după ce-i răspunse la întrebare. Îi observă zâmbetul şi surâse finuţ, retrăgându-şi uşor mâna dintr-a lui.

- Glumă sau nu, am nevoie de ajutor, am spus, întorcându-mă cu spatele la ea. Adică, sunt plin de vopsea pe spate, am explicat.
Am udat un prosop cu apă şi am început a-mi şterge abdomenul de vopsea, culoarea acelul prosop căpătând o nuanţă albastră.

Pentru un moment, Alice se uită parcă fascinată la el. Se gândea că dacă va mai sta aşa mult timp, sigur va semăna cu o disperată. Surâse şi luă un prosop, udându-l, apoi veni mai mul ţopăind în spatele lui, începând să-i şteargă vopseaua cu mişcări simple, plăcute. Îşi trecu încetişor vârful degetului pe spatele său şi chicoti dulce, ridicându-se pe vârfuri. Îl sărută suav pe gât, muşcându-l încet mai apoi. După 'joaca' asta continuă să şteargă calmă sau ceva de genul, vopseaua albastră.

Când m-a sărutat pe gât, am tresărit, fiind surprins de gestul ei iminent. Mi-am muşcat buza inferioară, încercând să mă concentrez pe o pată de pe abdomen ce nu dorea să se şteargă. Mişcările lui Alice mă făceau să tresar şi acest lucru era vizibil, chiar dacă eu voiam să-l ascund.
- Sărut pe gât... am şoptit, gândindu-mă la ce citisem o dată într-o carte.

Îl observă cum tresare şi surâse finuţ, venind în faţa lui. Îl auzi zicând ceva, dar nu înţeleasă, aşa că-şi ridică privirea spre a luo. Ce-ai spus? murmură ea, având sprânceana arcuită, timp în care începuse să-i şteargă ea mai bine vopseaua de pe abdomen. Îi privi obrajii şi-şi muşcă buza inferioară pentri a nu râde, clătinând uşor amuzată din cap.

- Nimic interesant. Doar mă gândeam la ce mi-a spus un vechi prieten. Zicea că gâtul e zona sensibilă a băieţilor.
Am ridicat din umeri, dorind să-i dau de înţeles că era o tâmpenie şi mi-am lăsat mâinile pe lângă corp, văzând că nu aveam succes.
- De ce râzi? am întrebat, observând că a început să râdă.

- Din cauza chipului tău. Ai vopsea pe obraji, râse cristalin Alice şi trase aer în piept, încercând să se calmeze. Mm, nu mai spune. Gâtul e locul sensibil al băieţilor? Chiar nu ştiam asta, îngână blonda şi ridică din sprâncene, jucăuşă, în timp ce începuse să-i şteargă obrajii, dar de data asta udându-şi vârfurile degetelor, căci nu dorea să-i irite pielea sau altă chestie de genul.