Inside all of us is a wild thing.

- Să te sărut. Fetele ca mine nu sărută tipii care cântă la chitară şi mai sunt şi fotografi. Bine, o fac, dar nu din prima. Doar n-aş fi idioată să-ţi accpet jocul. Adică, pe naiba, aş fi, dar nu vreau, începu ea să vorbească, uitându-se când pe pereţi - când le Erik. Surâse şi inspiră adânc, umflându-şi obrajii într-un mod copilăros.

M-a bufnit râsul când i-am auzit replica încurcată şi am ştiut că înăuntrul ei se ducea o bătălie. Zâmbind, am luat chitara în mână, şi am spus:
- Fetele ca tine necesită o dedicaţie? Imediat după aceea, am început să când o melodie de la Sum41, With me. Era una dintre preferatele mele, din toate punctele de vedere. În timp ce cântam, o priveam şi îi zîmbeam dulce.

Erik luă chitară şi-o întrebă ceva. Alice îşi subţie buzele, încrucişându-şi braţele la piept. Îl urmări atentă cu privirea, surâzând delicat când îl auzi cântând. Se aşeză pe covor, în stil turcesc, şi-l ascultă atentă, cu drag.
Zâmbi dulce, un zâmbet suav, plăcut şi trase aer adânc în piept, dându-şi finuţ părul de pe umeri.
- Fetele ca mine nu necesită dedicaţii, dar le primesc cu plăcere, îi spuse ea după şi clipi des, jucăuşă, aşa cum făcea de obicei.

- Şi, atunci, fetele ca tine ce îşi doresc? am întrebat, ridicând dintr-o sprânceană şi zâmbind cald, dezvelindu-mi dinţii albi.
Am lăsat chitara neagră sprijinită de fotoliu şi mi-am încrucişat mâinile la piept, aşteptându-i răspunsul şi privind-o adânc în ochi.

- Cam prea multe. Şi primesc tot ce vor, ca să ştii, îi răspunse blonda vioaie la întrebare, chicotind gingaşă. Îl privi atentă şi-ncepu să se joace c-o şuviţă de păr, învârtind-o între degetele lungi, albicioase, de pianistă - cum îi spusese un vechi prieten că le avea. Dar fetele ca mine nu-şi exprimă aşa des dorinţele, adaugă ea după un moment de tăcere şi nu-şi dezlipi privirea de la Erik.

M-am încruntat când am auzit-o, privind cum se juca cu şuviţa aceea de păr.
- Păi, de ce nu îşi exprimă dorinţele fetele ca tine? am întrebat, încurcat. Pentru că toate sună asemănător cu: vreau o bucăţică din lună, sau ce? Nu o să vă pot înţelege niciodată! m-am plâns, prinzând câteva fire de păr între degete, trăgând uşor.

- Băieţii nu pot înţelege fetele, aşa cum noi nu vă putem înţelege pe voi! E o chestie de logică şi dacă nu e aşa, asta e firea umană. Neînţeleasă de ambele părţi, surâse Alice şi dădu drumul şuviţei, întinzându-se uşor pe covor. Îşi puse palmele pe abdomen, apoi îl privi atentă pe Erik.